Piatra Neamt
Municipiul Piatra Neamţ – reşedinţa judeţului Neamţ – este aşezat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre munţi, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamţ este situat la 26° 22’ longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest.
Oraşul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de vacanţă. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamţ, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuiejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râulBistriţa.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate şi altitudini mai mari în vest şi în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est. După anul 1960, cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.
Până la realizarea sistemului hidroenergetic (ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău), râul Bistriţa juca rolul de veritabilă arteră de comunicaţie de care depindea viaţa economică a oraşului. Pe Bistriţa veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea şi de hârtie şi tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacău l şi porturile dunărene. În zona oraşului, râul avea o lăţime medie de 50 m şi un debit de 50mc/s, care însă avea variaţii impresionante ce oscilau între 3 şi 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. După construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic şi aspectul Bistriţei s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaşte variaţiile din trecut, au apărut frumoase lacuri de acumulare şi baraje care modifică în întregime aspectul albiei Bistriţei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii şi a crescut potenţialul său turistic.
PIATRA NEAMT
.JPG)
Muntele Cozla
În partea de nord a oraşului se ridică muntele Cozla, cu altitudini de 657 m în punctul numit „Trei Coline” şi 679 m în punctul „Trei Căldări” (aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud şi este alcătuit din straturi de marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în fosile de peşti şi alge, reprezentate şi la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.
De aici pornesc cele mai atrăgătoare[judecată de valoare] trasee de pe Cozla, care duc spre Dărmăneşti, spre Cârlomanul sau spre ciudata creaţie a naturii pe care localnicii o numesc „La trei căldări”. Aici, în peretele de piatră, se află săpate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm (care pentru raritatea şi interesul lor ştiinţific sunt declarate monumente ale naturii) a căror origine este diferit explicată de specialişti: unii consideră[formulare evazivă] că ne aflăm în faţa unui fenomen carstic, alţii[formulare evazivă] le atribuie o natură periglaciară, în timp ce alţi cercetători[formulare evazivă] le califică drept marmite eoliene formate prin acţiunea îndelungată a vânturilor.
Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, recomandate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională a dus la colmatarea lor. O investiţie în acest domeniu ar putea oferi şi în zilele noastre posibilitatea revalorificării acestor ape.
Cozla este unul dintre cele mai importante obiective turistice. La poalele sale se află Grădina Zoologică şi în apropiere Parcul Orăşenesc. Un drum şerpuit pavat cu piatră de granit duce de la poale până în vârful muntelui iar de-a lungul lui sunt amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraş. De asemenea deasupra Parcului Zoologic se află restaurantul Colibele Haiducilor iar puţin mai sus restaurantul Gospodina şi barul-restaurant Grădina cu Flori.
[modifică]Telegondola
În Piatra Neamţ a fost pusă în funcţiune telegondola, din care pot fi admirate toate obiectivele de mai sus şi care va face legătura dintre: gara-Cozla (cota Trei Coline). Acest traseu are o lungime de 1.915 m, pe Cozla vor fi amenajate de altfel şi spaţii de cazare, spaţii comerciale şi cafenele. De aici, iarna, se va putea schia pe pârtia special amenajată, iluminată noaptea. Tot aici este şi un telescaun pentru a fi asigurat transportul de la bază până la vârful pârtiei. Vor exista şi centre de închirieri de echipament necesar pentru schi.[necesită citare]
[modifică]Flora din Piatra Neamţ
